[Pe platforma de peer-review Punct ochit]
Spre o sociologie a sociologiei: Construirea sociala a unei sociologii publice in Romania
O istorie reflexiva a intrebarilor din teza mea de doctorat
Ianuarie 2012
Problematizarea demersului cercetarii mele din lucrarea de doctorat si implicit, a intrebarilor a caror raspuns se afla in deplina cautare, o gasesc mai degraba una reflexiva si captivanta pentru regandirea strategiei pe care mi-am propus-o in cercetare pana acum. Teza mea de doctorat, care cel putin la nivel teoretic, intra in paradigme conflictuale, cum ar fi sociologia critica, sociologia reflexiva, sau poate chiar radicala (anii ’70), a suferit mult pana sa ajunga cu adevarat la un stadiu care poate fi el insusi prezentat “public”. Desi aflata intr-o schimbare continua, teza mea de doctorat abordeaza reflexivitatea si incearca sa o aplice in timp real pe ea insasi. Ceea ce imi propun prin aceasta reflexie asupra cercetarii si totodata asupra istoricului intrebarilor mele de cercetare, este sa discut despre transformarile suportate in diferite timpuri, de teza de doctorat.
La inceput a purtat numele de “Rolul sociologului in spatiul public” si aborda pe de o parte problematica gasirii locurilor de munca pentru absolventii de sociologie din Romania si pe de cealalta parte, avea in vedere dezbaterea despre imaginea distorsionata pe care stiinta sociologica si profesia de sociolog o poarta in spatiul public. Sociologul avea sa fie “omul cu chestionarul” iar sociologia este cea care se ocupa cu sondajele de opinie despre detergenti si diferite produse, sigur in domeniul marketing-ului. Intrebarea mea de cercetare a plecat de la o supozitie formata in urma lecturilor dar si a unei situatii in care ma aflam, iar ea s-a referit la: “Care este rolul sociologului in cadrul societatii ?“ si astepta un raspuns concret, desprins din realitate si o lamurire a ambiguitatii pe care sociologia si implicit, sociologul, o crease cel putin in ultimii douazeci de ani de dupa comunism. Posibilele raspunsuri ambitioase la intrebarea anterioara au ramas la stadiul de dezbatere, sub forma unui eseu, dar utile pentru a scoate la suprafata ce avea sa-mi devina mai tarziu o premisa importanta si anume, sociologia publica.
In acelasi ton reflexiv, am incercat sa-mi acord o intrebare despre continuitatea unor idei incepute, dar prin trecerea de la rolul public al sociogului, la problematica sociologiei publice intr-o societate aflata in deplina schimbare: As putea sa realizez o lucrarea despre dezbaterea sociologiei publice in Romania ? Raspunsul a fost evident, da, si s-a concretizat intr-un nume mult mai stiintific decat precedentul: “Sociologia din spatiul public – Studiu asupra sociologiei publice in Romania”. Analiza calitativa pe care am realizat-o a fost despre cunoasterea sociologiei la nivelului simtului comun si despre utilitatea stiintei pentru viata sociala de zi cu zi. Obiectivele cercetarii vizau identificarea stocului de cunoastere al sociologiei in randul persoanelor cu studii superioare in stiinte sociale si surprinderea utilitatii unei sociologii publice in Romania.
Rezultatele studiului nu mi-au deschis orizontul spre o cunoastere aprofundata a temei mele ci mai degraba m-au condus catre o reflectie asupra obiectului mei de studiu: De ce sociologia ar trebui sa fie publica si accesibila? Probabil nu as fi ajuns sa ma gandesc serios la intrebarile mele de cercetare, daca nu as fi fost intrebata la unul dintre primele cursuri doctorale, care este intrebarea mea de cercetare?
“Este necesara o sociologie publica in Romania? “ a reprezentat o intrebare cu care am pornit in proiectul doctoral si pe care am abandonat-o cand mi s-a spus ca este prea normativa pentru o cercetare.
Intrebari teoretice, intrebari de cercetare
In timp intrebarile cu privire la subiectul meu de doctorat s-au amplificat, acest lucru fiind direct proportional cu numarul de articole pe care le-am citit. Am continuat sa am incertudini, mai ales din perspectiva tezei centrale: Ce doresc de fapt sa demonstrez si prin ce metode? Adaptarea temei la metodologie este, in opinia mea, poate cea mai in grea incercare pe care o poate avea un doctorand, pentru ca de multe ori simtim ca nu s-au inventat inca acele metode pe care le putem noi utiliza. In cazul tezei mele de doctorat, avand ca premisa aplicarea teoriei sociologiei publice în România pe de o parte prin admiterea importanței orientarii publice a sociologiei românești si starea actuala a sociologiei din Romania care, în contextul actual al dezvoltării sociale, ar avea misiunea de a fi publica, s-au pus cateva intrebari majore, a caror raspuns era indispensabil: Cum ajung sa discut despre sociologia publica in contextul sociologiei din Romania si prin ce procedeu pot demonstra ca aceasta sociologie este/ trebuie sa fie publica ? Totodata, incercarea cea grea nu a venit din partea unei analize teoretice. Provocarile pe care doream sa le evidentiez în acest proiect aduceau în discutie o dezbatere recent instalata în sfera sociologica si anume cea a sociologiei publice. Descoperirea unei sociologii publice în Romania reprezinta un demers actual, care ar putea explica pe de o parte, vulnerabilitatea sociologiei ca stiinta, pe de cealaltă parte ar conduce la edificarea unui „de ce” în ceea ce priveşte nevoia sociologiei de a fi „publică”. Sociologia publica reprezintă o notiune relevanta pentru cunoaşterea sociologică contemporană. Ea apare pentru prima data in discursul prezidential din 1988 al lui Herbert Gans “Sociology in America: The discipline and the public”, unde propune incurajarea rolului “intelectualului public”, concept initiat de Russell Jacoby în 1987. Sociologul public nu avea să fie un populist, ci un cercetator, analist sau teoretician care să aiba impact în spatiul public prin munca pe care o realizează si de a asemenea avand rolul de a revitalisa vechea sociologie publica. În 2004, noţiunea a fost preluata de actualul presedinte al Asociatiei Internationale de Sociologie, Michael Burawoy, care a lansat o dezbatere ampla în sociologia americana si in cea europeana.
Intr-un proiect de cercetare, “partea metodologica”, cum o numim noi doctoranzii, trebuie sa fie intr-o buna concordanta cu tema de cercetare, astfel incat ea sa se reflecte in metodele pe care urmeaza sa le utilizam. La inceput, salvarea a venit din parea a ceea ce numesc eu “intrebari teoretice”. Prima parte a proiectului de doctorat am dedicat-o raspunderii la doua întrebari fundamentale pentru explicarea și justificarea temei de cercetare: Sociologie pentru cine? Ce fel de sociologie? Plecand de la distinctia intre problemele sociale si problemele sociologice realizata de Steve Bruce (2000), am considerat ca sociologia publica este o problema sociologica, marginalizata datorita relevantei scazute pentru individ şi mai ales pentru ca este dificil de identificat cu agenda publica.
Astazi sociologii disting o noua societate a cunoasterii, unde tehnologiile şi mijloacele media au devenit importante pentru configurarea cunoasterii stiintifice in lumea „publica”. Fragmentarea sociala este accentuata, mai ales fragmentarea Intre producția, valorizarea, aplicarea si evaluarea cunoasterii sociologice, dar și între organizatii, actori și comunitati. Așadar, cum ar putea sociologia sa rezolve provocarile acestei societati fiind ea insasi fragmentata ?
Intrebarile pe care de multe ori le citam din diferite surse, in opinia mea, ajung sa fie utile in discutia teoretica pe care o lansam despre tema noastra. Un text care contine intrebari devine mai interactiv, mai captivant atat pentru cititor cat si pentru cercetator care alaturi de intrebarile “altora” indrazneste a acorda raspunsuri sau a reflecta asupra lor. Intrebarile teoretice fac parte dintr-un demers reflexiv al tezei de doctorat si daca subiectul tezei este despre o sociologie critica, reflexiva, existenta intrebarilor o dinamizeaza. Nu exista intrebari bune sau intrebari proaste atat timp cat ele conduc la o metodologie si la o analiza logica si coerenta. O sa fiu intrebata cine decide daca o analiza este coerenta si mai mult decat atat, relevanta. In opine proprie, publicul este cel care de regula, poate delibera daca analiza realizata are un sens si o logica. Publicul poate sa fie format din doctoranzi, profesori, studenti, parinti sau oameni nespecializati in tema discutata.
In final, voi reflecta asupra celor doua intrebari de cercetare centrale in teza mea de doctorat: Cum se configureaza productia de cunoastere sociologica in cadrul societatii? Ce relevanta are cunoasterea sociologica pentru constientizarea problemelor cu care individul se confrunta?. Aceste doua intrebari conduc cercetarea de la un nivel macro care vizeaza identificarea acelor produse stiintifice relavante pentru societate, pe care sociologia romaneasca le acorda si in al doilea rand, se refera la un nivel micro si are in vedere relevanta sociologiei pentru problemele individuale ale actorilor sociali. Intrebarile de cercetare mentionate nu cred ca asteapta un raspuns imediat sau fix ci mai mult de cat atat sunt puncte de sprijin pentru instrumentele de cercetare utilizate.
Desi pare ca realizez o distinctie intre intrebari teoretice si intrebari de cercetare, ele in realitate se interpatrund si realizeaza un front comun pentru a da relevanta si coerenta temei de cercetare.